Noi reglementări privind certificatele de urbanism și autorizațiile de construire

0
blocuri tineretului

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 31 mai, o Ordonanță de urgență prin care se aduc clarificări referitoare la competența de emitere a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire la nivelul autorităților administrațiilor publice locale ale municipiului București.

Practic, prin acest act normativ, se modifică art. 4 alin.(1) lit. c) și d) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Potrivit modificării propuse, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire vor fi emise de:

1. primarul general al municipiului București, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului București, pentru:

a) executarea lucrărilor de construcții pentru investiții ce se realizează pe terenuri care depășesc limita administrativ-teritorială a unui sector și/sau care se realizează în extravilan;

b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care vor fi executate la:

  • clădiri, construcții sau părți din construcții împreună cu instalațiile, componentele artistice, parte integrantă din acestea, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, inclusiv la anexele acestora, precum și alte construcții, identificate în cadrul aceluiași imobil, clasate individual ca monument potrivit legii 422/2001;
  • imobile teren și/sau construcții, identificate prin număr cadastral, amplasate în zone construite protejate stabilite potrivit legii;
  • clădiri cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate;
  • imobile teren și/sau construcții, identificate prin număr cadastral, cuprinse în parcelările incluse în Lista monumentelor istorice.

c) lucrări de modernizare, reabilitare, extindere de rețele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafață, de transport și distribuție pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicații-inclusiv fibră optică, executate pe domeniul public sau privat al municipiului București, precum și lucrări de modernizare și/sau reabilitare de străzi, care sunt în administrarea Consiliului General al municipiului București.

2. primarii sectoarelor municipiului București, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al sectoarelor, cu excepția celor emise de primarul general, inclusiv monumente istorice din categoria ansamblurilor și siturilor, branșamente și racorduri aferente rețelelor edilitare.

Motivare

Aceste modificări erau necesare întrucât s-a constatat că se manifesta un blocaj funcțional la nivelul autorităților administrațiilor publice locale ale municipiului București în privința emiterii certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire pentru imobilele situate în zonele de protecție a monumentelor și în perimetrele siturilor arheologice clasate ca monument istoric, pentru 85% din suprafața Capitalei.

Această situație era cauzată de prevederile ambigue pe care le conține Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, în ceea ce privește delimitarea zonelor de protecție a monumentelor (delimitarea realizată prin considerarea unei raze de 100 m de jur-împrejurul monumentului istoric, fără o delimitare topografică clară); conform aceleiași legi, siturile arheologice clasate ca monument istoric nu sunt delimitate topografic, nefiind clară nici amplasarea acestora și, implicit, nici zona de protecție.

Astfel, au existat situații în care autorizații de construire pentru imobile considerate ca poziționate în suprafața de protecție generată de ‘raza de 100 m de jur-împrejurul monumentului istoric’ au fost contestate în instanță și chiar anulate, în baza unor expertize topografice care au determinat situarea imobilelor la o distanță diferită față de monumentul istoric decât cea apreciată de autoritățile administrației publice locale, instanța considerând că autorizația a fost emisă fără competență.

În această situație, emiterea de autorizații de construire fără competență au creat o insecuritate juridică a investițiilor, fapt care a condus la refuzul autorităților de a mai emite aceste acte administrative. Ca urmare, s-au generat întârzieri în absorbția de fonduri europene și pierderi la bugetele locale, nemaifiind încasate taxele de autorizare și nemaifiind promovate investiții care să genereze locuri de muncă și venituri bugetare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.